Versetul zilei

Tuesday, July 26, 2016

De câte ori ți-ai purtat problemele astăzi?

Sursă imagine: theoatmeal.com

Imaginează-ți că unui om i s-a stricat mașina, așa că ia telefonul îl sună pe mecanic și îi spune: ”Am și eu o problemă cu mașina, poți să mi-o repari?” iar mecanicul zice:”Da, adu-o la mine”. Imaginează-ți că omul acela aduce mașina la mecanic dar în loc să o lase acolo o ia înapoi cu el acasă, la plecare. Apoi peste câteva zile îl sună pe mecanic și îi zice: ”Ți-am zis să îmi repari mașina, dar nu ai făcut nimic” iar mecanicul îi răspunde :”Eu am vrut, dar tu nu mi-ai dat voie.” 

Nu are nici o logică, nu-i așa? De ce ar face omul așa ceva?

Aceasta este doar o povestioară inventată, dar trebuie să recunoaștem că de multe ori facem și noi la fel când vine vorba de problemele noastre. Le aducem înaintea lui Dumnezeu prin rugăciune dar apoi continuăm să le purtăm cu noi, nu îl lăsăm să lucreze, să le poarte El.

Dă-mi voie să te întreb, de câte ori ți-ai purtat poverile astăzi? De câte ori te-ai gândit la ele?

Vorbeam astăzi cu un prieten și mi-a zis :”Dumnezeu nu face nimic.” așa că i-am zis să îi spună lui Dumnezeu ce probleme are, și a răspuns : ”Nu-i mai zic, deja știe nu a făcut nimic.” Apoi l-am întrebat: ”Ți-ai purtat poverile cu tine astăzi? Te-ai gândit la problemele tale astăzi?” A răspuns cu da.  ”De câte ori?  De câte ori le-ai purtat?” Mi-a răspuns: ”Întreaga zi le-am purtat.”

Vedeți voi, când Dumnezeu ne zice să aducem problemele noastre înaintea Lui, El vrea să le lăsăm acolo, să le aruncăm în fața Lui, să le dăm drumul. Dumnezeu vrea să poarte toate poverile Tale în locul Tău, Dumnezeu știe cum să le rezolve. 

Nu mai purta poverile cu tine, lasă-le înaintea lui Dumnezeu, El nu poate lucra la problemele tale atâta timp cât tu continui să le cari după tine zilnic, nu înțelegi, pentru ca mașina să fie reparată e nevoie să rămână la mecanic!

Sunday, July 24, 2016

L-am luat pe ”NU POT” în brațe


Lumea în care trăim zi de zi pare să se destrame din ce în ce mai mult și am putea să continuăm să o privim liniștiți de la fereastra noastră sau am putea să luăm atitudine și să facem ceva în privința asta.
Cu toții suntem oameni, cu toții avem probleme și purtăm zilnic poveri în spate. Da, știu, sunt atâtea lucruri care ne dor și nu mai avem timp pentru alții.

Zilele acestea am simțit cum grijile acestei lumi mă apasă și scot orice urmă de putere din mine, și, nu știu cum se întâmplă dar parcă chiar atunci când eu nu mai pot vine cineva și îmi spune ”ajută-mă”, ”roagă-te pentru mine” iar eu nu am pe buze decât ”nu pot.”

Zilele acestea l-am luat pe „NU POT” în brațe și l-am dus cu mine peste tot. Nu pot să ofer eu ajutorul, de ce tocmai eu? Sunt atâția alți oameni care ar putea să facă  asta, sunt alții care se pricep mai bine. Eu?  Eu nu pot face nimic în privința asta.
Știi, fiecare e bun la ceva, fiecare are partea lui, eu îmi fac partea mea, bine? Eu fac deja ceva, așa că...lasă-mă, nu pot să te ajut.

E tot ce aveam în minte. 

E trist. E trist că am gândit așa și poate tu ai gândit la fel. E trist faptul că suntem oameni, suntem în esență la fel, venim din același Tată și totuși nu suferim cu cel de lângă noi.
Eu nu am vrut să ajut, am fost egoistă, m-am gândit la mine și mi-am pus durerea mai presus. Poate vreodată ai pățit și tu la fel.Acum însă poți face ceva, te poți implica. 

Sunt atâția oameni care rămân fără copii în zilele de astăzi, sunt atâția oameni care chiar au nevoie de ajutorul tău și al meu. Și tu poți face ceva, poate o rugăciune, poate un gând bun, poate poți da informația mai departe...

Mai jos este un caz al unui tată  
Dina Stelica )care a rămas fără copil, deoarece statul i l-a luat. Până când vom sta nepăsători?

Suntem toți la fel, suntem toți înpânziți în dureri, vă rog, nu stați nepăsători. Nepăsarea apare mai întâi cu un ”NU POT”, dar știi ceva?  „TU POȚI” !

P.S. Dacă fiecare dintre noi va aștepta ca cel de lângă el să facă ceva nu se va întâmpla nimic, schimbarea începe cu noi! TU POȚI!


16.06.2016

"Am fost casatorit cu ani in urma. Am divortat de sotie cand avea un an de zile baietelul. L-am crescut singur pana la varsta de 10 anisori. Acum doi ani am cunoscut o fata pe facebook, ea in Romania, eu in Norvegia unde sunt de 6 ani.

Am fost in Romania, ne-am casatorit, ea a locuit un an de zile la mine la tara apoi am adus-o aici in Norvegia dupa un an de zile.


Cand am prins-o ca mi-a facut credite foarte multe in banci aici, am zis ca terminam relatia. Atunci ea m-a santajat la politie. Mie mi-a luat copilul 'Protectia' in noiembrie si de atunci l-am vazut doar 5 minute o data. Baietelu meu a crescut fara mama si am zis sa-mi fac o familie, dar din pacate m-am ales si cu credite in banci aici, si fara copil."

Monday, July 18, 2016

Dumnezeu te iubește :)

Sursă imagine: www.safeharborrescuemission.org

Știu că în fiecare zi te gândești la ceva, poate la problmele cu care te confrunți, poate te gândești la listele cu lucruri pe care le ai de făcut sau poate te gândești la altceva. Însă știu că în fiecare zi ai ceva în minte, ceva care să te preocupe.

E pe înserate acuma și ziua de astăzi deja se duce dar, m-am gândit că ți-ai putea face loc în programul tău pentru încă ceva. M-am gândit că tu și cu mine am putea lăsa deoparte tot ceea ce ne preocupă și am putea măcar pentru cât a mai rămas din această zi să reflectăm.

Să reflectăm, și la ce oare am putea medita?

Timpul care a mai rămas din ziua de azi ar putea fi despre Dumnezeu, mai exact despre cât de mult te iubește Dumnezeu. Da, știu, că tu ești sau nu ești un om religios, știu că tu crezi sau nu într-un Dumnezeu, știu cât ești de ocupat și mai știu că nu prea vrei să auzi așa ceva, și totuși, lasă-mă să ți-o spun. O spun doar o dată și nu îmi ia mult. În câteva secunde am spus-o iar mai apoi te poți preface că nu ai auzit nimic dacă asta vrei. 

Dumnezeu te iubește!

Dragostea Lui pentru tine a atât de mare încât nici nu ți-ai putea imagina. Știu, ți se pare că exagerez, dar, să nu uităm de faptul că și-a dat viața pentru tine, da pentru tine. Uită pentru o secundă de toți ceilalți, tu ai preț în ochii Lui, pentru tine și-a dat viața. 

Știu că nu ești perfect, că ai greșeli și că îl superi de multe ori, o știe și El, dar continuă să te iubească. Dumnezeu te iubește pentru ceea ce ești, nu te va iubi mai puțin dacă îl vei supără la fel cum nu te va iubi mai mult dacă îl vei bucura.

Știu că știi deja toate acestea dar m-am gândit că am putea petrece ziua de azi împreună, gândindu-ne la cât de mult ne iubește Dumnezeu.

Acum că m-am gândit la asta parcă nici problemele mele nu mai par așa mari...tu ce zici de ale tale?

Friday, July 15, 2016

În viață suntem egali

Sursă imagine: shaunaxton.com

Viața e un dar, căci ni s-a dat fără să fim întrebați.

În viață nu suntem egali în multe lucruri, ne naștem goi și săraci, dar unii au șansa unui început promițător pentru că au familii instărite, iar alții pornesc mai greu. De-alungul vieții unii se adaptează mai bine, dau peste ceea ce trebuie și cumva, zicem noi: ”au noroc”, pe când alții se chinuie, trudesc și tot nu par să ajungă nicăieri.

Și totuși, mi-am dat seama că am primit șanse egale în ceea ce era mai important.

Ni s-a dat tuturor șansa la viață, am primit acest dar de la Dumnezeu, suflarea de viață, sufletul și ni s-a dat șansa să trăim.
Ni s-a dat șansa de a iubi, suntem egali în iubire, da, poate că nu toți iubim la fel, poate nu tuturor ni s-a răspuns în dragoste dar de iubit, toți am putut iubi...

Suntem egali în bunătate, pentru că ne place să o recunoaștem sau nu, am fost făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu iar asta înseamnă că măcar un strop de bunătate există în fiecare dintre noi, că toți putem să ne folosim de el.

Ni s-a dat șansa la fericire, la zâmbete, ni s-a dat șansa să râdem. Poate nu avem toți castele, case mari și conturi bancare, poate nu suntem toți sănătoși și poate încă ne căutăm scopul sau dorim să ne împlinim idealurile, dar, putem totuși să zâmbim. Trebuie să existe ceva care să ne facă fericiți, pentru unii acel ceva e luna, pentru alții e persoana iubită, pentru unii e o ciocolată, pentru alții e o pasăre și lista poate continua...

Am trăit atât de mult timp cu impresia că ne naștem inegali, că nu primim șanse egale în viața asta, și e adevărat, dar, doar pe de-o parte. 
Cealaltă parte a priveliștii ne spune că suntem egali.

Ne naștem toți goi și săraci, pornim de la zero. Pornim cu una bucată inimă nevătămată, nouă, curată. Ne naștem cu un suflet, ne naștem fără amintiri, fără pete, cum alegem să trăim ține doar de noi. 

Ne naștem egali și dornici unii de alții, ne naștem goi tânjind după dragoste, afecțiune și acceptare iar mai apoi undeva pe drum ne despărțim, ne amestecăm prin mulțime și ne pierdem.  Ne vedem inegali, ne vedem inamici și ne uităm în zare dar suntem orbi.

M-am uitat la voi, oameni, și am vrut să vă strig, unde sunteți, sufletelor?
M-am uitat la voi și am plâns, erați o turmă rătăcită și vă săturați cu gunoaie....